marți, 19 octombrie 2010
duminică, 25 aprilie 2010
Divina si amara e trecerea spre veci,
Cu aripile-ti calme, acum te las sa pleci...
Prea multe vanturi aspre obrazul mi-au brazdat,
Si gandul meu, iubito, mereu la tine-a stat...
Acum te las sa pleci, si trecerea ta-mi pare
Un rasarit apus in negura din zare...
Desprind cu greu din mine, o scurta-mbratisare,
In timp ce tu-ti pierzi pasii, pe noua ta carare.
(Nu stiu de voi uita vreodata chipul tau...)
joi, 4 februarie 2010
marți, 5 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
